905.212 lei. Atât a plătit la bugetul de stat administratorul unui salon de estetică din București, după un control al Antifraudei ANAF care a pornit de la ce promova firma pe rețelele sociale. Comunicatul a fost dat pe 29 septembrie 2026. Dacă afacerea ta își arată prețurile sau pachetele pe Instagram și Facebook, ce urmează te privește direct.
Trei lucruri s-au întâmplat aproape simultan, la sfârșitul lui septembrie 2026, și toate duc în aceeași direcție: ANAF selectează pe cine controlează pe baza datelor pe care le are deja, nu pe baza unei sesizări.
1. Controlul pornit de la social media. Inspectorii Antifraudă au comparat serviciile promovate public de un salon de estetică din București — cu tarife de până la 2.000 de euro — cu datele fiscale ale societății. Ce au găsit: depuneri de numerar înregistrate ca împrumuturi de la asociat, deși proveneau din încasări pentru servicii; cheltuieli în interes personal trecute pe firmă; TVA dedusă pentru două autoturisme în leasing, cu o valoare totală de peste 335.000 de euro; înregistrarea cu întârziere a unor sume încasate. Obligațiile fiscale suplimentare au depășit 537.000 de lei, iar plata totală, cu majorarea de 15%, dobânzi și penalități, a ajuns la 905.212 lei. Baza legală invocată: Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Nu e un caz izolat și nu e nici la limita legii. Articolul 7 din Legea nr. 207/2015 (Codul de procedură fiscală) permite ANAF să facă analiză de risc folosind informații din orice sursă, inclusiv din spațiul public. Ce postezi pe pagina firmei este, tehnic vorbind, o declarație publică despre activitatea ta.
2. Datele de la Booking și Airbnb ajung la ANAF. Pe 28 septembrie 2026, secretarul general al ANAF, Mironel Panțuroiu, a declarat că Fiscul a identificat diferențe între sumele raportate de alte state europene prin platformele de cazare și veniturile declarate în România, și că urmează emiterea deciziilor de impunere. Mecanismul se numește DAC7 — directiva europeană care obligă platformele online să raporteze automat veniturile gazdelor către administrațiile fiscale.
3. Rambursarea de TVA trece prin analiză de risc suplimentară. Ordinul președintelui ANAF nr. 1.123/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 823 din 28 septembrie 2026, adaugă 14 situații noi în care un decont de TVA cu opțiune de rambursare este încadrat la risc. Printre ele: creșteri semnificative ale sumei cerute față de solicitările anterioare, lipsa declarațiilor D394, D390 sau D406 la momentul depunerii, firmă înființată cu mai puțin de 6 luni înainte de cerere, și TVA din e-Factura care depășește semnificativ TVA din decont. Procedura se aplică începând cu deconturile aferente lunii august 2026, respectiv trimestrului III 2026, plus cele aflate deja în curs de soluționare.
Punctul comun al celor trei este unul singur: Fiscul compară ce spui public cu ce declari oficial. Nu e nevoie de un denunț și nu e nevoie ca cineva să treacă pragul firmei.
Pentru o pensiune din Vatra Dornei listată pe Booking, asta înseamnă că platforma raportează deja încasările tale. Pentru un restaurant din Gura Humorului care postează meniul cu prețuri și pachete de evenimente, înseamnă că ANAF poate estima un rulaj minim și îl poate pune lângă bonurile fiscale emise. Pentru un salon sau un cabinet din Suceava care afișează tarife pe Instagram, logica e identică cu cazul de la București.
Cât costă, concret, o diferență găsită. Să zicem că ANAF stabilește obligații suplimentare de 20.000 de lei pentru venituri din 2024, cu o scadență depășită cu aproximativ 550 de zile. Conform nivelurilor publicate de ANAF, dobânda de întârziere este de 0,02% pe zi, iar penalitatea de întârziere de 0,01% pe zi:
Dacă suma nu a fost deloc declarată, se adaugă penalitatea de nedeclarare de 0,08% pe zi — încă aproximativ 8.800 de lei, deci un total în jur de 32.100 lei. Penalitatea de nedeclarare poate fi redusă la cerere în anumite situații prevăzute de Codul de procedură fiscală, dar pe asta nu construiești un plan.
Vestea bună: nimic din toate astea nu îți cere să dispari de pe rețelele sociale. Din ce vedem în lucrul cu afacerile locale, firmele care au probleme nu sunt cele care comunică mult, ci cele la care contabilitatea nu ține pasul cu ce se întâmplă în realitate. Strategia de rezervări directe pentru o pensiune rămâne la fel de validă — doar că acum și canalul prin platformă, și cel direct trebuie să se regăsească în aceleași cifre declarate.
Să-ți ștergi conturile de social media „ca să fii în siguranță". Cel mai frecvent reflex greșit. Nu te scoate din analiza de risc — ANAF are deja e-Factura, casa de marcat, extrasele bancare și, prin DAC7, datele platformelor. Te scoate doar din piață. Prezența online și recenziile aduc clienți; absența nu aduce protecție fiscală.
Să presupui că firmele mici nu sunt pe radar. Selecția se face algoritmic, pe criterii, nu pe mărime. Am scris despre stabilirea TVA din oficiu când nu depui decontul — același principiu: sistemul reacționează automat, fără să aștepte un control clasic.
Să amâni pregătirea datelor contabile pentru raportări. Dacă evidența ta nu e curată acum, nu va fi nici la următoarea raportare. Vezi ce înseamnă obligația SAF-T D406 pentru firmele mici — e exact tipul de raportare care scoate la iveală neconcordanțele.
Să comunici prețuri pe care nu le practici. „De la 2.000 de lei" folosit doar ca poziționare de imagine, când în realitate vinzi la 700, e o problemă care nu ține de marketing, ci de coerența dintre mesaj și documente.
Pe termen scurt, două termene contează. 26 octombrie 2026 — depunerea decontului de TVA pentru trimestrul III, primul care intră integral sub noua procedură de analiză de risc din Ordinul 1.123/2026. Și emiterea deciziilor de impunere pe baza datelor DAC7, anunțată de ANAF pentru perioada următoare, fără o dată fixă comunicată public.
Pe termen mediu, direcția e clară: mai puține controale pornite din sesizări, mai multe pornite din încrucișarea bazelor de date. E-Factura, SAF-T, casele de marcat conectate și raportările platformelor formează deja un tablou destul de complet. Partea vizibilă public — site, rețele sociale, recenzii — devine încă o coloană în acest tablou.
Dacă mă întrebi direct: nu schimba nimic în felul în care comunici, schimbă felul în care ții evidența. Comunicarea online agresivă nu e un risc fiscal; discrepanța dintre ce arăți și ce declari este. Fă-ți în octombrie exercițiul de la pasul 1 — o oră cu profilul deschis și o listă de prețuri afișate — și trimite-i lista contabilului. Dacă în urma acestui audit descoperi că materialele tale publice sunt vechi, inconsecvente sau nu mai reflectă oferta reală, partea de comunicare o putem pune la punct împreună: scrie-ne aici și ne uităm pe conturile tale.
Acest articol are scop informativ și nu constituie consultanță fiscală. Legislația se modifică frecvent, iar situația fiscală a fiecărei firme este diferită — pentru cazul tău concret, discută cu contabilul sau cu un consultant fiscal autorizat înainte de a lua o decizie.
