De pe 2 august 2026 se aplică în toată Uniunea Europeană obligațiile de transparență din Articolul 50 al Regulamentului privind inteligența artificială. Pe scurt: conținutul generat sau modificat cu AI trebuie marcat tehnic, iar o parte din el trebuie etichetat vizibil pentru oameni. Regulamentul se aplică direct în România, fără lege de transpunere, iar amenzile prevăzute ajung până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri mondială anuală.
Articolul 50 împarte responsabilitățile în două. Furnizorii de sisteme AI — OpenAI, Meta, Google, Canva, orice unealtă cu care generezi imagini sau texte — trebuie să integreze în fișiere marcaje automate, detectabile de mașini, care spun că materialul a fost generat cu AI. Utilizatorii profesioniști, adică tu, firma ta sau agenția cu care lucrezi, sunteți „deployeri” în limbajul regulamentului și aveți obligații separate.
Concret, pentru un deployer obligațiile vizibile sunt două:
Există și excepții importante. Editarea standard — corecție de lumină, decupaj, retuș — nu intră sub obligația de marcare. Conținutul generat înainte de 2 august 2026 nu trebuie etichetat retroactiv. Iar pentru sistemele AI puse pe piață înainte de 2 august 2026, obligația furnizorilor de a integra marcaje tehnice a fost amânată până la 2 decembrie 2026.
Atenție la un detaliu pe care mulți îl ratează: nu te poți baza pe marcajul tehnic pus de furnizor ca să-ți acoperi obligația de etichetare. Comisia spune direct că deployerul trebuie să facă dezvăluirea într-o formă vizibilă sau audibilă pentru om, la prima expunere.
Situația din România are o particularitate. Regulamentul se aplică, dar aparatul național de control nu e încă funcțional. Prin memorandum de guvern, ANCOM a fost propusă ca autoritate națională de supraveghere a pieței, însă legea care îi dă competențe efective de control și sancționare era, la începutul lui august 2026, încă în lucru. ANCOM a precizat public, într-un comunicat din 24 iulie 2026, că poate verifica și sancționa nerespectarea obligațiilor doar după intrarea în vigoare a actului normativ național.
Ar fi o greșeală să citești asta ca pe o pauză. Obligațiile există de acum, legea națională vine, iar când vine nu îți dă un an de grație. Mai important: platformele au propriile reguli, aplicate deja, care nu depind de ANCOM.
Să traducem în cifre. Presupunem o pensiune din Vatra Dornei cu o cifră de afaceri de 500.000 RON pe an. Plafonul de 3% ar însemna 15.000 RON — Comisia precizează că proporționalitatea se ia în calcul pentru IMM-uri, deci suma reală ar fi probabil mai mică. Dar riscul serios nu e amenda. E ce se întâmplă cu rezervările când un client ajunge la cameră și înțelege că poza de pe Booking a fost generată, nu fotografiată. La noi, o sesiune foto reală pentru o pensiune mică pornește de la 1.500 RON. E mai ieftin decât o recenzie de 1 stea care rămâne acolo trei ani.
Există și o veste bună, dacă lucrezi cinstit. Conținutul autentic — bucătarul tău, camerele tale, muntele de la fereastră — nu are nevoie de nicio etichetă. Regula lovește exact în scurtătura pe care o iau concurenții care își inventează imaginile. Am scris pe larg despre tool-urile AI de conținut care chiar merită banii, iar concluzia de acolo se confirmă acum și juridic: AI-ul e bun la structură, montaj și text, nu la fabricat realitate.
Să crezi că nu te privește pentru că ești mic. Regulamentul nu are prag de cifră de afaceri pentru obligațiile de transparență. Proporționalitatea se aplică la cuantumul amenzii, nu la obligație.
Să eviți complet AI-ul de frică. Cel mai frecvent lucru pe care îl vedem după fiecare val de reglementare e paralizia. AI-ul rămâne perfect legal pentru scris texte, subtitrări, idei de conținut, montaj și traduceri. Obligația de etichetare vizează un segment îngust: materialul care pare real și nu este.
Să te bazezi pe faptul că ANCOM nu poate sancționa încă. Platformele sancționează deja, independent de statul român — de la scăderea distribuției până la restricții de cont. Iar când apare legea națională, ce ai publicat între timp rămâne publicat.
Să pui eticheta pe tot, la grămadă. Dacă etichetezi drept AI și pozele făcute de tine cu telefonul, îți diluezi singur singurul avantaj real pe care îl ai față de concurență: că materialele tale sunt autentice.
Trei termene merită trecute în calendar. 2 decembrie 2026 — expiră perioada de grație pentru marcarea tehnică a sistemelor AI puse pe piață înainte de august. Legea națională care activează competențele ANCOM, ASF, BNR și ANSPDCP — fără dată anunțată, dar în elaborare. Și Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de AI, semnat până acum de peste 180 de organizații; aderarea e voluntară, dar cine nu aderă trebuie să demonstreze conformitatea prin alte mijloace.
În paralel, platformele își strâng propriile reguli. Dacă filmezi mult conținut scurt, merită să recitești ce spuneam despre video scurt pentru afaceri locale — direcția în care merg toate este aceeași: material original, filmat de tine, cu oameni reali.
Dacă mă întrebi direct: nu schimba nimic din felul în care folosești AI pentru text, idei și montaj, dar scoate din materiale tot ce imită realitatea fără să fie realitate. Fă inventarul de 30 de minute săptămâna asta, activează comutatoarele de etichetă pe TikTok și Meta și înlocuiește orice testimonial fabricat cu unul filmat pe telefon. E o după-amiază de muncă, iar rezultatul e că nu mai depinzi de ce decide statul român în lunile următoare. Dacă vrei să punem noi ordine în conținutul tău și să construim un flux de producție de conținut care nu are nevoie de imagini inventate, scrie-ne.
